Esti perla ce-a adus-o marea,
Pe plaja care joac-acum in foc,
Si simti in palme dulce exaltarea,
Cand te sarut si-n dorul meu te-ngrop.
Ma pierd in ochi ca-ntr-un senin de ape,
Si-n glasul tau, ca ingerii in cer,
Si vreau mereu ca sa te simt aproape,
Sa nu mai trec prin vesnicii stingher,
Si iar te chem cu sunete de flaut,
In zorii zilei si in asfintit,
Cu dorul cand ma pierd ca sa te caut,
Si-n jur, orasul curge nesfarsit. vanghelis008.wordpress.com
Lumini curgand in dansul lor de sticla,
Prin inima cu pasii lor fragili,
Iubirea din culori o infiripa,
Din florile pe care le admiri,
Si se revarsa-n geam cu dimineata
Cu tot parfumul lor ametitor,
Cu cerul care coloreaza viata
Si ratacirea stelelor ce mor.
Fugare adieri ne-mbratiseaza,
Prin noi purtandu-si pasul lor descult,
Cu focul zilelor spre amiaza,
Si vorbele rostite sa le-asculti.
Purtam pe talpi cenusile de stele,
In ochi lumina, freamat de argint,
Si toate dorurile noptii grele,
Ce-au ratacit in florile de mirt. vanghelis008.wordpress.com
Cuvintele vin la tine ca fluturi,
Nu poti cand le vezi decat sa te bucuri,
Culoare si fosnet, lumine si umbre,
E totul miscare si jocuri de unde,
Si-un suflet ce zace pe tarmuri uitat,
Cand versul in lume, tacut a plecat,
Si-n jur mai ramane doar cerul si ploaia,
Cu macii cei rosii sa arda odaia.
Pe apele marii am sa-mi conduc vasul,
si-oi plange in pasari, cu ochii si glasul,
Cu fosnetul dorului prin lume pribeag,
Iar noaptea calca-voi cu stele pe prag,
Lumina mea dulce in nopti sa sarute,
Cu raze de luna, rotunda ta frunte,
La piept sa te tina in noapte furis,
Cand dorul te arde, paienjenish…
Sunt demon, iar tu esti albul meu inger,
Amurgul ma face in taina sa sanger,
Si dorul ma doare, dar totusi mai sper,
Sa ardem luceferi pe un capat de cer. vanghelis008.wordpress.com
Toate in viata sunt intamplari,
Corabii ce trec peste-ale apelor mari,
Tarziul oprindu-l sa-l lege de dig,
Cand tie ti-e cald si cand mie mi-e frig,
Te-nchid in fiinta, prin tine respir,
Si-n inima plansa tu cresti trandafir,
Si-n apa tacerea apoi ti-o prefaci,
Sa ude speranta pierduta-ntre maci.
Si chiar daca-n mine, prezenta ta doare,
Si toamna isi scutura noptile-n floare,
Orasul se duce prin ape ce curg
Si tu ma saruti printre plopi in amurg,
Tainic deschizi catre noapte iar usa,
Din cerul cu stele sa intre cenusa,
Si eu intuneric la piept te cuprind,
Sarutul sa ploua pe chipul tau bland. vanghelis008.wordpress.com
Zideste-ma in tine,ca intr-un antic templu,
Si cu eternitatea mereu sa ma contemplu,
Cand pasii tai in tremur opresti pe sub icoane,
De mine-ti fie sete, si de iubire foame,
O candela sa arda tacut la capatai,
O palida lumina pe ceruri sa ramai,
S-or scutura cu fosnet iubirile mereu,
Eu voi ramane vesnic, dorul din gandul tau.
Cu valul care trece, ma risipeste-n lume,
Cu steaua care moare, cu luna ce ramane,
Si-n ingerii ce zboara,ingroapa-ma incet,
In vesnicia vorbei, cantata de poet. vanghelis008.wordpress.com
Eu nu stiu sa scriu lucruri intelepte, pentru ca nu sunt decat om.De aceea am ales aceasta cale, de a vorbi de iubire.De iubirea care infloreste in fiecare dintre noi.Daca iubirea ta s-a transformat in spini, ai grija de florile pe care le alegi, si ingrijeste-le.Numai asa iti poti transforma sufletul intr-o gradina a dragostei.
vanghelis008.wordpress.com
Miroase-a bruma, pasii mei furisi,
De noapte-n pragul casei sunt ucisi,
Si sangera dorinta prin frunzare,
Cu bratele-ncercand sa ne-nconjoare,
Luna ca o matase se avanta,
Si in vapaia alba ne-nvesmanta,
Calugarita noptilor, izvoare,
Ne mangaie cu apa pe picioare,
Cu setea apriga, nepotolit,
Cu vorbele ce-n noi s-au risipit,
In fosnetele timpului ce sapa,
Iubirile ce nu pot sa-l incapa.
vanghelis008.wordpress.com
Dragostea este un miracol acordat ca un dar minunat și pentru care ar trebui să mulțumim în genunchi, fără a-i cere să dureze mai mult decât îi este dat.
Trebuie sa cautam dragostea acolo unde suntem, chiar daca asta ne-ar costa ceasuri, zile,s aptamani de deceptii si tristetii. Caci in clipa in care pornim in cautarea iubirii, si ea porneste in intampinarea noastra. Si ne salveaza.
A iubi inseamna a inceta sa traiesti pentru tine, a face ca toate sentimentele omenesti, teama, speranta, durerea, bucuria, placerea sa nu depinda decat de o singura fiinta; inseamna a te cufunda in infinit, a nu gasi nici o limita simtirii, a-ti inchina viata unei fiinte in asa fel incat sa nu traiesti si sa nu gandesti decat pentru a o face fericita; a turna maretie in injosire, a gasi alinare in lacrimi indurerate, placere in suferinta si suferinta in placere; adica a intruni in sine toate contradictiile."
Intr-adevar,Dragostea era primul lucru capabil sa schimbe total viata unei persoane de la o clipa la alta.
Nu vreau focuri de artificii caci stiu sa iubesc in liniste.
E linistea noastra impartita la doi in parti perfect egale, asa fel incat adunate sa dea un UNU la fel de perfect ca si dragostea noastra.
Si daca cineva m-ar intreba cum si cand a inceput totul i-as raspunde ca nu exista timp care sa cuprinda toata iubirea; ca inceputul a fost inventat de noi si ca a fost daruit deja eternitatii, ca sentimentele noastre albastre vin din alte lumi si spatii nepamantene mult prea indepartate ca sa fie atinse de lumea gri in care s-au lasat incatusati unii care au fost odata la fel de albi si puri ca si sufletele noatre.
Nu-ti cer sa inveti sa ma iubesti la fel de sincer, asa cum o fac eu.
E singura lectie pe care o inveti de unul singur pentru a putea construi in doi.
Sa nu-mi oferi flori pentru ca sunt efemere si nu vreau sa le sacrifici in numele iubirii noastre doar ca sa le miros o clipa.
Sa nu-mi oferi luna ca mi-e destul sa o putem privi impreuna.
Nu-mi promite vesnicia, ci doar ascunde-ma in cea mai tainica camara a sufletului tau si uita-ma acolo;voi fi la adapost de toate relele lumii si voi cunoate infinitul timpului alaturi de tine.
Iar cand tristetea iti da tarcoale priveste-ma, citeste-mi zambetul, citeste-mi ochii, respira-ma...eu sunt bucata ce-ti lipsea...si, numai impreuna unul plus unul nu vor mai face doi ci tot unul, ca un intreg absolut al sufletelor noastre pereche.
Sa nu-mi oferi o floare, mai bine o tristete,
Pe care in tacere-o citesc in ochii tai,
Cand eu de dimineata, cu glas de flori ,binete,
Fac fluturii sa zboare prin holuri si odai...
Sa imi oferi surasul, ce canta la feresti,
Si soarele ce-alearga, tipand copil prin curte,
Si tufa cea de floare, prin dor cand infloresti,
Parfumul ce-l imprastii, prin florile marunte,
Si vino catre seara, ca sa doinim in parc,
Pe banca incarcata cu dorurile noastre,
Din darurile vietii, iubirea sa impart,
Cand ceruri peste tample, ne-or saruta albastre.
Mă aflu aici ca să vorbesc cu tine în lumea virtuală, în care gândurile mele, sentimentele mele, iubirea mea devin publice, și pentru ce toate acestea? din cauza furiei ce o avem, din cauza urii pe care am costruit-o, din cauza acestei tăceri pe care eu o combat, pentru acele răspunsuri care nu ajung, sau pentru acele mii de motive pentru care nu se vrea sau nu se are curajul de a admite propriile greșeli, sau pentru acele alegeri care ne poartă pentru moment să fim fericiți, o fericire scump plătită pentru că ne îndepărtează de ființa noastră, sentimentul nostru, crezul nostru.
Ati vazut cum arata o invingatoare? Imi doresc sa cred ca am castigat la loteria viselor premiul cel mare al fericirii. Vreau sa-i rad destinului in fata si sa-i demonstrez ca daca el s-a incapatanat sa-mi refuze fericirea, am sa ma incapatanez sa i-o fur cu orice pret. Vreau sa sterg cu lacrimile ploii deciziile gresite pe care le-am luat si toate iluziile in care am ratacit. Sufletul meu a albit inainte de vreme. Dar ii cer iubirii sa-i dea mai multa viata si un strop de roseata, o nuanta calda care sa nu se termina odata cu ivirea zorilor si cu potolirea lacrimilor. Iubesc oamenii cu bune si rele asa cum sunt ei, iubesc mirosul de ploaie si norii care anunta iubirea, urasc si inteleg despartirile, astept mai mult de la mine decat ceea ce asteapta cei din jur pentru ca sunt o invingatoare. In ochi imi joaca fericirea, indiferent ca umerii imi sunt drepti sau adusi, fata trista sau vesela. Stiu ca pot totul si ceea ce nu pot acum, o sa pot mai tarziu. Maine, poimaine, intr-un colt de undeva, in felul si timpul unui cumva.
Rupe tăcerea ta împotriva aroganței lumii care este plină de lucruri inutile de făcut,lucruri inutile de spus.
Câte lucruri inutile pe care le avem în cap! Dar zâmbetul tău rămâne în inima vieții.
Trebuie să creștem!
Editat de Pantera Roz la 11-07-2010, 23:01
sunt asa cum sunt nu imi place sa fiu schimbat
Membri înregistraţi: 259 Cel mai nou membru: DanyBoss Vizitatori conectaţi: 1 Membri conectaţi: 0 Membri neactivati: 0 Membri suspendati: 26 Discutii forum: 417 267,294 vizite unice
Navigare
Live 
